Home         Generalitati vise        Interpretarea viselor         Sigmund FREUD        Somnul si stresul        Secretele somnului         Horoscop       Link-uri
 
LITERA VISELOR

A     M
B     N
C     O
D     P
E     R
F     S
G     T
H     U
I     V
L      

     


                

                        SIGMUND FREUD (1856-1939)

                                       


             Īn primele pagini ale lucrarii sale intitulate "Noi conferin?e de introducere īn psihanaliza", datata 6 decembrie 1932, Sigmund Freud afirma ca teoria visului "ocupa un loc special īn istoria psihanalizei oi marcheaza o turnanta. Īncepīnd cu ea psihanaliza a facut pasul de la procedeu psihoterapeutic la psihologie a profunzimilor." Teoria visului este aspectul cel mai caracteristic oi singular al otiin?ei psihanalitice, "ceva ce nu are egal īn restul otiin?ei noastre, o por?iune de pamīnt nou, sustras credin?elor populare oi misticii". (versiunea franceza: "Nouvelles conferences d'introduction a la psychanalyse", Gallimard, 1984).
Analiza viselor īn psihanaliza ofera posibilitatea sa descifram misterul afec?iunilor nevrotice, īn spe?a isteria, oi, īn al doilea rīnd, deschide calea spre inconotient. A devenit celebra expresia lui Freud : visul este via regia [calea regala] spre inconotient.
             Primele mari intui?ii legate de vis au fost materializate īn anul 1895 cīnd Freud considera ca a descoperit misterul viselor. Este vorba de celebrul vis al injec?iei Irmei , analizat aproape complet de Freud oi publicat īn paginile monumentalei sale lucrari "Interpretarea viselor" (1900). Visul este abordat īn maniera care va deveni specifica pentru practicienii psihanalizei: cu ajutorul asocia?iilor visatorului. Analiza visului (vezi detaliile īn cartea citata) scoate la iveala sentimentele de vinova?ie ale lui Freud fa?a de Irma, una din tinerele sale paciente, a carei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se apara de aceste sentimente negative aruncīnd vina, īn vis, asupra pacienta īnsaoi, care, chipurile, nu ar fi fost o pacienta docila oi ascultatoare, sau asupra unuia din confra?ii sai, dr. Otto, care s-ar fi facut vinovat de o interven?ie medicala neglijenta (o injec?ie cu o seringa infectata).
             Dupa analiza visului sau care se dovedeote a fi cīt se poate de coerent, Freud declara pe buna dreptate: "visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate oi, spre a ni-l explica, nu este necesar sa presupunem ca o parte din tezaurul nostru de reprezentari doarme, īn timp ce o parte īncepe a se trezi. Este un fenomen psihic īn īntreaga accep?iune a termenului oi de fapt este īmplinirea unei dorin?e. Visul, prin urmare, se cere integrat īn suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spirituala care īl structureaza este o activitatea extrem de complexa." Aceasta afirma?ie exprima de fapt o mare deschidere spre activitatea psihicului abisal oi mai ales, credin?a īn determinismul psihic, īn ideea ca toate faptele psihice au semnifica?ie, sens, oi se conecteaza la activitatea diurna, chiar daca īntr-o maniera mai pu?in vizibila. Contrar opiniei generale a lumii otiin?ifice a epocii sale, pentru Freud visul este o activitate psihica coerenta, care poate face obiectul unei analize profunde.
             Defini?ia completa a visului include īnsa oi alte descoperiri inedite, care constituie īntr-adevar pecetea originalita?ii abordarii freudiene: realizarea (deghizata) a unei dorin?e (īnabuoite, refulate)", precizeaza Freud (op. cit., cap. "Transfigurarea onirica", p. 138-139).
Aceasta defini?ie pune accentul pe doua aspecte esen?iale ale teoriei visului: 1. visul este īmplinirea deghizata a unei dorin?e, oi 2. aceasta dorin?a este refulata. Putem conchide ca deghizarea ei este cauzata de faptul ca este refulata. Iata motivul pentru care to?i cercetatorii visului pīna la Freud nu au putut descoperi aceste fapte: ei au analizat exclusiv con?inutul manifest al visului, adica forma pe care o are el la trezire, fa?ada visului, fara sa se sinchiseasca de gīndurile latente care au dus la formarea lui, gīnduri la care ajungem prin metoda asocia?iilor pusa la punct de Freud.
             Freud merge īnca oi mai departe oi analizeaza natura deformarii visului, care este par?ial opera cenzurii oi par?ial cea a travaliului visului - procesul complex prin care gīndurile latente sīnt transformate īn visul propriu-zis. Analiza lui Freud mai include travaliul visului, iar īn finalul car?ii sale avem oi considera?ii legate de psihologia procesului oniric: procesele primare oi secundare , refularea, inconotientul etc.
Iata de ce "Interpretarea viselor" reprezinta lucrarea capitala despre vis oi despre via?a inconotienta, care nu a fost egalata pīna azi! Ea ramīne o etapa esen?iala īn studiul psihanalizei!

             Īn ciuda importan?ei analizei visului pentru descoperirea func?ionarii psihicului abisal, dar oi īn terapia propriu-zisa, acest domeniu extrem de important al psihanalizei nu a mai succitat interesul psihanaliotilor dupa cercetarile lui Freud. Īn aceeaoi lucrare citata la īnceputul acestui articol, Freud īnsuoi observa cu amaraciune: "Ve?i gasi īn primele volume [ale "Revistei interna?ionale de psihanaliza"] o rubrica permanenta - "cu privire la interpretarea visului" -, cu bogate contribu?ii la diferitele puncte ale teoriei visului. Dar cu cīt avansam mai mult īn timp, aceste contribu?ii sīnt tot mai rare, iar rubrica permanenta va sfīroi prin a dispare complet..." ("Nouvelles conferences...", op. cit. p. 14). Īn ciuda acestui dezinteres constant pentru teoria visului, dezinteres care se materializeaza īn zilele noastre printr-o abordare schematica, abstracta, a visului īn terapia psihanalitica, importan?a acestui domeniu de cercetare este, aoa cum am mai spus, cruciala. De aceea trebuie sa-i acordam locul care i se cuvine.
.

Interpretarea viselor - e-mail : webmaster@interpretare-vise.ro