VARSATOR  

Amorul liber
                               

Complexitatea tipului Varsator apare la lumina zilei mai ales in domeniul inimii. La el, sensibilitatea si senzualitatea sint intim legate de imaginatia care il exalta spre un vis greu de realizat. Astfei, ii vedem iubind pe altii nu asa cum sint in realitate, ci asa cum facultatea de iluzionare ii transfigureaza. Iubirile sale se inconjoara, cel putin initial, cu o aureola de miraculos, ca si cum ar avea nevoie de circumstante stranii, romanesti ori dramatice, sau de parteneri inzestrati cu un anume prestigiu personal, a carui autenticitate nu se gindeste sa o controleze; Varsatorul are nevoie de asta si e ceea ce intilneste des. Urmarind himera unei comuniuni ideale, cade usor in capcana cuvintelor care raspund dorintei sale; crede ce i se spune si isi construieste prea adesea pe cuvinte sau impresii visul de fericire. De aceea este, in general, deceptionat; si, cazind de sus, elanul sau amoros nu-si revine; doar prietenia il poate inlocui.

Totusi, cum exaltarea se potoleste o data cu virste si prin experienta, el se poate intoarce spre fiinte simple si sincere, mai ales daca au nevoie sa fie sfatuite, calauzite si il urmeaza cu incredere, fericirea sa constind in a se darui, a crea faptura pe care o iubeste dupa propriul sau ideal. Atunci, legatura lui este solida si fericita. Este prietenia amoroasa a unui Pygmalion domolit.

Acesta e procesul clasic al iubirilor unui Varsator. Ajunge in general la realizarea "cuplului modern", rezultat al unei retractari a sensibilitatii profunde, care renunta intr-o oarecare masura sa se realizeze in viata, in folosul cautarii unui echilibru, a unei "fericiri relative" in care visul sentimental de la inceput nu este decit intr-o slaba masura angajat.

                                         
Cuplul modern, in sensul in care il intelegem aici, realizeaza mai mult sau mai putin ceea ce se numeste in mod curent amorul liber. Aceasta libertate in dragoste este fara indoiala marea tema afectiva a Varsatorului. In secolul al XVIII-lea, Varsatorul Marivaux a exprimat-o si sustinut-o in cadrul moravurilor epocii sale. Teatrul sau a dus la distrugerea barierelor pe care societatea de atunci le impunea sentimentelor, nu era oare una dintre tezele lui ca iubirea calca in picioare diferentele de conditie sociala si ca, in pofida prejudecatilor si educatiei, ratiunea unei fiinte tinere se clatina in fata incitatiilor firii sale? In secolul al XX-lea, nativul din Varsator se elibereaza de normele legalitatii, religiei, si practica in felul sau amorul liber. Si desi nu asistam, in cazul lui, la triumful uniunii libere, avem de-a face in general cu cel al "cuplului modern", eliberat de numeroase prejudecati. Rolul de pasare captiva in casnicie il face pe nativul din Varsator sa sufere; verighete la deget - daca o poarta _ pierde in ochii sai virtutea de simbol. Este capabil sa-si apere vulnerabilitatea initiala cu paravanul unei raceli inghetate, amestecate cu o cruzime scaparatoare. Prizonier al unui amor dureros, nu se gindeste decit la fericirea eliberarii pregatind in tacere acest moment; si, casatorit, nu se da in laturi de la divort. Daruieste mai lesnicios ce e mai bun in el unei comunitati decit unei singure fiinte, ca si cum ar fi, de exemplu, mai bogat pentru straini decit pentru familie, pentru prieteni decit pentru jumatatea sa. In final, este inclinat spre forma de amor "camaraderie", amor-prietenie, a carui regula este libertatea respectiva, daca nu spre tipul de iubire spirituala, intemeiata pe comuniunea de idei si pe schimburi intelectuale.

In toate cazurile asistam la o intelectualizare a procesului amoros care pune existenta la adapost de furtuni si de marile framintari pasionale, in pofida unor aventuri oricind posibile. Iar aceasta comportare amoroasa impaca sensibilitatea cu aspiratiile rationale, mereu exigente, ale fiintei care simte nevoia sa iubeasca in luciditate si sa traiasca o existenta la lumina zilei si constient.

Cum sa nu ne gindim, pentru a ilustra un asemenea destin sentimental, la iubirile nativului din Varsator pur care a fost Mozart? Marea pasiune a vietii sale, care ii angajeaza sensibilitatea cea mai profunda, este Aloysia Weber, Mozart are douazeci si doi de ani si ii poarta in inima imaginea fierbinte. Dar micul monstru care este Aloysia nu sta mult pe ginduri ca sa distruga aceasta imagine, pe care si-o faurise Mozart despre ea si pe care o innobileaza in cursul unei absente destul de lungi. Atunci suferinta usturatoare ii deschide ochii; tineretea i s-a dus, dar a venit eliberarea. Pentru aceasta eliberare sta martora creatia lui; plecind de la criza aceasta, intr-adevar, nu exista opera viitoare al carei subiect esential sa nu fie lupta prin care un erou se elibereaza de o pasiune halucinatorie, chiar daca muzicianul trebuie sa modifice in acest scop datele libretului. Retragerea sa afectiva il determina sa se insoare cu sora Aloysiei, Constance Weber, care ii inspira un soi de amor rational, intemeiat in parte pe mila pe care i-o inspira aceasta Cenusereasa. Iubire foarte temperata fata de cealalta, dar mai "suportabila" fiind mai putin idealizata, mai aproape de real si apelind mai mult la nevoia sa de a se darui. Experienta marii pasiuni? Suferise destul din pricina surorii mai mari! Dar nevoia sa profunda de a spiritualiza dragostea ramine latenta, deoarece, daca marile iubiri sint muzele muzicii, ca cele ale lui Johann-Christian si Johann-Sebastian Bach, femeile care ii inspira lui Mozart un sentiment, Doamna Duschek, Nancy Storace, Marianne Gottlieb, inspiratoarea Paminei, Aloysia insasi, sint toate cintarete si, neindoios, capacitatea lor de a se transpune in operele lui il atrage mai mult decit farmecul lor personal: iubirea trecea prin muzica, el nu o traia decit prin intermediul acesteia, ea fiind calea prin care, la acest Varsator superior, terestrul voia sa se inalte pina la ceresc.

Barbatul

In Varsator, mitologia masculina se prezinta la antipozii temei latine a lui Don Juan. Aici regasim "exilul", in semnul Soarelui, simbol viril. Sa ne ferim insa sa-i dam o semnificatie nefericita, deoarece "debilitatea" solara nu trebuie considerata ca atare: daca un barbat nu-si exercita sau refuza sa-si exercite vointa de putere asupra femeii, asta nu inseamna ca virilitatea sa este atinsa, Don Juan fiind departe de a reprezenta prototipul virilitatii.

Barbatul Varsator simte nevoia sa creeze un climat de incredere cind abordeaza o femeie, fiindca stima ei ii este necesara, si daca pune atita pret pe asta, inseamna ca are o prejudecata favorabila privind conditia feminina, dispretuirea sau devalorizarea femininului neintrindu-i in obiceiuri. Astfel incit nu este citusi de putin un "cuceritor de femei" in maniera invingatorului care isi cauta rasplata ori distractia sau a barbatului "superior" care forteaza mina, femeii sovaitoare sau necucerite, pentru a o domina apoi de la inaltimea sa.

Varsatorului Andre Breton ii datoram cele mai frumoase pagini care s-au putut scrie in secolul nostru ca omagiu femeii. In ochii acestuia, iubirea nu are pret decit in masura in care este un sentiment liber in care si unul si celalalt impartasesc spontaneitatea unui elan lipsit de orice calcul, de orice constringere. Ceea ce presupune cel putin egalitatea intre parteneri, dar in aceasta generoasa echitate, iubita este, cel putin in stadiul idealizarii, supraestimata, deoarece ii inspira barbatului tot ceea ce Femeia poate sa aduca frumos si maret intr-un cuplu. In timp ce Don Juan sfirseste prin a fi doar un amant singuratic tot reducind prezenta femininului la cucerirea fugitiva, tipul de Varsator stie din plin ce are de cistigat daca abdica de la latura masculina a firii sale; este in stare sa-si umileasca virilitatea spre a primi femeia in intregime ca pe o marturie a recunostintei fata de Dumnezeu. Cel putin, idealul sau corespunde acestei situatii.

Inseamna oare ca tipul respectiv este un partener de viata placut? Daca isi mai traieste inca visul de iubire, e greu de crezut asa ceva. Ceea ce vrea el atunci, este sa gaseasca toate femeile intr-una singura: amanta pasionata, eliberata de prejudecati si de conventii; partenera tandra, capabila sa creeze un cadru agreabil pentru orele de destindere; prietena sincera care ii respecta independenta, gindurile si prieteniile; camarada oricind gata sa il urmeze in placerile sale improvizate si ideile sale, chiar extravagante; copila curioasa de lucrurile care il pasioneaza pe el... Daca femeia a "blufat" putin ca sa il seduca, se cuvine ca el sa nu-si dea seama; ea trebuie atunci sa se apropie cit mai mult posibil de imaginea pe care i-a prezentat-o initial, evoluind alaturi de el. Partenera cea mai adaptata la firea lui este cea care se lasa cel mai mult prada fanteziei, neprevazutului; ea vegheaza la confortul de care el se dezintereseaza destul de usor, fara sa-i impuna planuri prea precise, proiecte studiate prea in detaliu, ore de masa riguroase, distractii la zile fixe... Dumneavoastra, doamna, care v-ati maritat cu un tip de Varsator, sa nu cirtiti daca, in cursul unei plimbari, va invita la restaurant, in timp ce dumneavoastra ati pregatit masa. Nu refuzati darul neasteptat si inutil pe care vi-1 propune, in timp ce dumneavoastra doriti un obiect util. Prefaceti-va incintata daca cei mai buni prieteni ai lui vin sa sune la usa in seara cind doreati sa ramineti singura cu el. Prietenii lui vor trebui sa fie si ai dumneavoastra si sa aiba acces la el in orice moment fara ca prezenta lor sa aiba aerul ca va deranjeaza. Discutiile domestice si chestiunile banesti ii repugna; vorbiti-i cit mai putin posibil de grijile dumneavoastra materiale.

Dar, daca are pretentii, are in schimb si acel dar de nepretuit de a nu amesteca amorul cu amorul-propriu; abdica fara dificultate de la orgoliul masculin si nimic nu i se pare mai prostesc decit vanitatea barbatului in nevoia sa de a-i fi superior femeii. De aceea multe probleme, dintre cele mai grave pe care trebuie sa le rezolve cuplurile, isi gasesc solutia cu el.

Ramine Varsatorul disonant la care ingerul devine demon (ne gindim in special la Varsatorul-Rac Lord Byron); cinic si detasat, este atit de dezagreabil, incit cauta sa se faca detestat. Acest neadaptat este un caz destul de curios pe care o femeie nu-1 poate rezolva decit anevoie; din fericire e rar.

Femeia

Femeia din Varsator corespunde tipului femeii moderne in ochii careia emanciparea feminina nu este un program van; ea nu se teme deci sa frecventeze cararile neconformiste ale amorului. Dintre exemplele contemporane care ne vin in minte, sa le citam pe Colette (Soarele si Luna in conjunctie in semn), foarte emancipata pentru generatia ei, si pe Juliette Greco (Soare, Mercur si Venus in semn).

Nimic din ceea ce pare apanajul sau privilegiul universului masculin nu-i este indiferent si, mai putin, interzis chiar, si cu atit mai mult, ceea ce este indraznet. Desi independenta si indragostita de aventura nebuneasca, nu este mai putin feminina, iar sensibilitatea ei profunda, prea adesea prost cunoscuta, poate sa contrasteze cu aparenta pe care si-o ia sau care ii e fireasca.

Atunci cind isi manifesta sensibilitatea, in detrimentul aventurii personale, idealul ei masculin este Eroul, barbatul care indeplineste lucruri marete. Iata-1 din nou pe Stendhal, iat-o pe eroina din Rosu si Negru, Mathilde de la Mole. Iubeste in masura in care poate sa admire si poate avea un veritabil cult pentru partenerul inaltat prin supraestimare. Dar idealul ei este pus la incercare in viata de zi cu zi, cind barbatul nu scapa de micile sale slabiciuni. Ea le iarta, in pofida exigentelor ei, dar cultul devine mai putin fervent. Daca partenerul cauta sa devina "cineva", poate fi sigur ca va gasi in ea o aliata credincioasa. Mai mult, ea stie sa descopere talentele, sa dezvaluie capacitatile, sa presimta posibilitatile si sa le trezeasca, astfel incit poate sa fie o excetenta modelatoare a personatitatii partenerului ei.

Problema majora a vietii este sa gaseasca formula care conciliaza dragostea de independenta si nevoia de a da, idealul fiind pentru ea sa se dedice integral partenerului in sentimentul deplin al libertatii sau in libera disponibititate de sine, spre a-si asuma aventura personala.

Problemele afective

Pericolul care il ameninta pe tinarul Varsator de ambele sexe este, desigur, faptul de a-si proiecta aspiratiile cele mai elevate asupra unei fapturi care nu justifica idealizarea al carei obiect este. Raul vine din aceea ca ii vede pe ceilalti superiori realitatii. Un prea acut divort intre imaginea ideala si natura reala a fiintei iubite duce neaparat la dezamagire, la deceptie. Aceasta este cauza multor despartiri. Se cuvine deci sa se acorde o atentie sustinuta alegerii fiintei iubite, ceea ce reprezinta piedica primordiala. Ea va putea fi usor evitata daca se renunta la orice precipitare - o casatorie incheiata rapid fiind tentatia, dar si primejdia suprema - in favoarea unei mai indelungi familiarizari a partenerilor intre ei.

Uniunea o data consumata, se mai pune problema daca prietenia si dragostea se vor alia sau se vor ciocni intre ele. Daca nativul nu are o maturitate afectiva suficienta, risca sa sacrifice dragostea prieteniei (preferind prietenii unei legaturi) si sa compromita armonia casniciei. Retrage aspiratiilor inimii energii destinate unei pasiuni exclusive, pentru care renunta la convietuirea intre patru ochi: ideal politic, sportiv, intelectual...

Dar datorita unor puternice disonante uraniene, destinul sau amoros este expus instabilitatii, tribulatiilor si complicatiilor de tot felul. Cuplul atunci mai mult "schioapata" decit este modern, traieste nu se stie bine cum, in asteptarea unei rupturi, pe cit de brutale, pe atit de neasteptate.